|
Statistica monumentelor istorice cuprinse in Lista Monumentelor Istorice 2004, Monitorul Oficial al Romaniei, Anul 172 (XVI) - nr. 646 bis, 16 iulie 2004, volumele I, II, III, indica distributia din Tabelul 1 a monumentelor istorice din Bucuresti si din intreaga tara.
Tabelul 1. Monumente istorice din Bucuresti si din Romania

Distributia pe categorii si varsta a monumentelor istorice din Bucuresti grupa A (de interes national sau international) si grupa B (de interes local) este cea din Tabelul 2.
Tabelul 2. Monumente istorice de arhitectura in Bucuresti, exemple

Intre cele mai vechi monumente istorice din patrimoniul construit al Bucurestiului pot fi enumerate: datand din secolul al XVIII-lea:
- Hanul Gabroveni, 1739 (str. Lipscani 86-88),
- Casa Melik (str. Spatarului 22),
- Resedinta Patriarhala (Aleea Dealul Mitropoliei 21) s.a.,
datand din secolul al XIX-lea:
- Hanul lui Manuc, 1808 (str. Franceza 42),
- Palatul Ghica Tei, 1822 (str. Doamna Ghica 5),
- Palatul Sutu, 1833 (Muzeul de Istorie al Orasului Bucuresti),
- Casa Capsa, 1848 (Calea Victoriei 36),
- Casa Kretulescu, 1863 (Muzeul Literaturii Romane, bdul. Dacia 12) s.a.
Distributia bisericilor, palatelor si hotelurilor din Bucuresti, aflate in Lista Monumentelor Istorice 2004 este indicata in functie de perioada de constructie in Fig. 1.
Distributia celor 87 de biserici din Bucuresti in functie de perioada de constructie

Palate: 27

Hoteluri: 15

Analiza tipului si varstei monumentelor istorice din Bucuresti este de natura a atrage atentia asupra responsabilitatii majore de a pastra intact un patrimoniu construit care a fost realizat inainte de 1800 numai in relativ putine cazuri.
Patrimoniul construit valoros al capitalei apartine urmatoarelor clase din punctul de vedere al legislatiei nationale de protectie: (1) monumente istorice; (2) constructii situate in „zone protejate". Patrimoniul de arhitectura, istoric si cultural al Bucurestiului a fost, este si va fi expus la trei surse majore de distrugere:
- incendiile;
- cutremurele;
- demolarea generata de „dezvoltarea" imobiliara si presiunea financiara.
|